rentropstraton

Just another WordPress.com site

Archive for the ‘CONTABILITATE – CONTABILITATE DE GESTIUNE’ Category

Acordare discount pe casa de marcat

leave a comment »

Intrebare: Firma detine un magazin in care se face comert cu amanuntul. In urma unor discutii la nivelul conducerii, s-a decis acordarea de discount (doar pentru anumite volume) direct pe bon. Ma intereseaza cum se face descarcare de gestiune si ce operatii suplimentare implica acordarea discountului pe casa de marcat.

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

In conformitate cu prevederile punctului 160 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, in functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.

Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Soldul initial al    Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat
diferentelor de pret + de la inceputul exercitiului financiar pana la finele
perioadei de referinta
Coeficient de = ───────────────────────────────────────────────x 100
repartizare  Soldul initial al   Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret
stocurilor la pret +  de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului
de inrregistrare   financiar pana la finele perioadei de referinta
La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.
In situatia in care uilizati repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor cu ajutorul coeficientului de repartizare, va recomandam ca, in cazul acordarii de reduceri comerciale sa intocmiti nota contabila in rosu 371=% inainte de calculul coeficientului.
378
4428
In acest sens, casa de marcat poate fi setata pentru a se inscrie pe bonul fiscal reducerea de pret acordata.
Astfel, in rapoartele fiscale emise de casa de marcat vor fi reflectatate reducerile de pret.
In situatia in care casa de marcat nu permite inscrierea reducerilor acordate se va intocmi o situatie cu produsele si reducerile acoradate in vederea inregistrarii in evidenta contabila.
Coeficientul de repartizare obtinut se înmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se înregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Conform Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, in comertul cu amanuntul poate fi utilizata si metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
Exista posibilitate ca programul informatic de gestiune sa permita inregistrarea intrarilor si iesirilor de marfuri pe baza codului de bare, in acest caz existand posibilitatea reflectarii reducerii pe produs.
In ceea ce priveste operatiunilor suplimentare ce se efectueaza pe casa de marcat, acestea sunt trecute in manualul de utilizare a aparatului, sau in cazul in care nu sunt specificate atunci trebuie sa va adresati distribuitorului autorizat de la care ati achizitionat casa de marcat pentru a va da aceste detalii.

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:28 pm

Reparatii utilaje. Inregistrari contabile piese de schimb

leave a comment »

Intrebare: Suntem o firma care reparam utilaje tipografice. Va rog sa-mi spuneti pe ce cont trebuie sa inregistram piesele de schimb pe care
le inlocuim clientilor si care se regasesc in devizul ce il intocmim.

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

Piesele de schimb se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 3024 – „Piese de schimb”.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Inregistrari contabile:
1. Achizitia pieselor de schimb:
% = 401
3024      „Furnizori”
„Piese de schimb”
4426
„TVA deductibila”
2. Consumul pieselor de schimb in baza bonurilor de consum:
6024 = 3024
„Cheltuieli privind piesele            „Piese de schimb”
de schimb”

 


 

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:25 pm

Gestiune la restaurant

leave a comment »

Irina Coma, valabil la 08-Mar-2011

Tags: inregistrari contabile

Intrebare: Cum este corect sa se tina gestiunea la un restaurant, pentru materialele de la bucatarie (sare, carne, patrunjel etc), la pret de achizitie sau la pret cu un adaos stabilit? Ce documente se intocmesc, daca raportul de gestiune este obligatoriu, cum se face descarcarea de gestiune?

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

Desi in practica se foloseste si metoda de evidentiere a  materiilor prime la pret de achizitie cu adaos comercial, nu recomandam aceasta metoda, care este specifica activitatii de comert cu amanuntul. In cazul unui restaurant, gestiunea materiilor prime trebuie tinuta la pret de achizitie. Descarcarea gestiunii se face in baza bonurilor de consum, consumuri care se stabilesc pe baza retetarelor.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Contabilitatea pentru restaurant implica activitate de productie pentru produsele elaborate in bucatarie mancaruri, prajituri, etc: care presupune realizarea produselor in baza retetelor de fabricatie.
Inregistrarile contabile care se preteaza pentru acest tip de activitate sunt urmatoarele:
- achizitia materiilor prime, materiale consumabile care se prelucreaza si intra in retete
%  = 401
301
302
4426
vanzare
5311/5121  =  %
701 – produse finite finite
4427   tva
-    obtinerea de produse finite in baza retelor
345=711
-    descarcarea gestiunii cand sunt vandute
711=345
-    descarcarea gestiunii de materii prime in baza bonurilor de consum
601=301
-    descarcarea gestiunii de materiale consumabile
602=302

 

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:21 pm

Inregistrari contabile factura si bon fiscal

leave a comment »

Mihaela Benta, valabil la 21-Feb-2011

Tags: bon fiscalfacturainregistrari contabileOMFP 3055/2009

Intrebare: Sunt o societate de comert cu amanuntul a materialelor de constructie si vand marfa atat persoanelor fizice cat si juridice. Va rog sa-mi dati solutii pentru urmatoarele cazuri:
1. La vanzarea catre persoane juridice emit bon fiscal dar si factura pe care mentionez ca este achitata cu bon fiscal nr … . pana aici cred ca totul este simplu si corect dar mai departe in contabilitate nu stiu cum sa contabilizez factura. Ma refer la faptul ca bonul fiscal cu care este achitata factura este inclus in z (raportul zilnic) al casei de marcat si in articolul contabil 5311=707 este prinsa si valoarea din factura. In cazul acesta cu factura cum procedez?
2. In cazul de mai sus daca se produce doar vanzarea, se factureaza si urmeaza incasarea in zilele urmatoare care sunt inregistrarile in contabilitate?
3. Daca la vanzarea catre persoane juridice se negociaza pretul si apare un discount pe care il trec pe factura, care este monografia contabila si cum se scade acel discount din raportul de gestiune?

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

1. Este evident faptul ca nu veti inregistra simultan venitul si TVA -ul colectat atat de pe factura, cat si de pe raportul fiscal Z. In practica, sunt urmatoarele situatii:
- se inregistreaza in evidenta contabila raportul Z integral cunoscand ca factura reflecta o vanzare deja efectuata in baza unui bon fiscal

Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
- se evidentiaza distinct factura pentru urmarirea in analitic a clientului ce a solicitat factura, avand in vedere si obligatiile de conducere a evidentei contabile pe analitice si usoara intocmire a declaratiilor informative de livrari si achizitii pe teritoriul national (394), iar diferenta pana la raportul Z se inregistreaza in mod uzual.
Personal, consideram a doua varianta mai eficienta din punctul de vedere al organizarii contabilitatii deoarece asigura cunoasterea vanzarilor pe un anumit client si o mai usoara procesare a datelor din declaratiile informative.
Inregistrari contabile:
4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” cu suma din factura
4111 “Clienti” = 4427 “TVA colectat” cu TVA aferent
5311 “Casa in lei” = 4111 “Clienti” cu valoarea facturii emise catre client
5311 “Casa in lei” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” cu diferenta pana la raportul Z
5311 “Casa in lei”  = 4427 “TVA colectat” cu TVA aferent diferentei.
2. In cazul in care incasarea facturii se va face in zilele urmatoare, situatie aplicabila numai vanzarii catre persoane juridice, fara sa consideram ca dvs. oferiti aceasta posibilitate persoanelor fizice.
Astfel, nu mai este posibila inregistrarea pe casa de marcat fiscala la momentul vanzarii, emitandu-se doar factura. Incasarea ulterioara se face pe baza unei chitante emise ( daca se achita cu numerar) sau prin incasare in contul de la banca. Ar fi posibila si incasarea ulterioara prin bon fiscal, in cazul in care bonul fiscal are rol de document aferent registrului de casa, dar se recomanda atentie la inregistrarea facturii si a bonului astfel incat sa nu se dubleze venitul si de asemenea denutararea raportului de gestiune ce atesat scaderea din evidenta contabila a marfurilor vandute.
Inregistrari contabile:
Emiterea facturii:
4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”
4111 “Clienti” = 4427 “TVA colectat” .
Incasarea ulterioara:
- cu numerar : 5311 “Casa in lei” = 4111 “Clienti”
- in contul de la baca : 5121 “Conturi la banci in lei” = 4111 “Clienti”.
3. Potrivit pct. 33 alin. (1) coroborat cu pct. 51 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, in evidenta contabila pentru reducerile acordate pe aceasi factura la momentul vanzarii se va diminua venitul realizat.
Inregistrare in contabilitate:
4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” cu venitul dupa reducere
4111 “Clienti” = 4427 “TVA colectat” .

 


 

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:16 pm

Receptie marfa aflata in custodie

leave a comment »

Mihaela Benta, valabil la 28-Feb-2011

Tags: OMFP 3419/2009OMFP 3512/2008nota de receptie

Intrebare: Sunt persoana juridica RO, platitoare de TVA si impozit pe profit cu punct de lucru in Constanta. Achizitionez materie prima secundara din tara si directionez aceste marfuri direct in zona libera-port Luminita, la un depozit al unei persoane juridice din RO care are drept de operare in zona libera si are contract de prestari servicii cu mine (depozitare, cantarire, incarcare marfa pe vas in vederea exportului meu). In contabilitatea mea am regim de custodie, insa cine trebuie sa faca receptia marfii-NIR? Care este traseul corect al documentelor de gestiune, atata timp cat nu am depozit insa am contract de prestari servicii cu o firma din zona libera-port Luminita, pentru depozitare si operatii aferente export?

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

In opinia noastra, obligatia intocmirii Notei de receptie revine proprietarului marfii, respectiv dvs., ce aveti obligatia sa va organizati gestiunea avand in vedere ca NIR -ul reprezinta documentul ce atesta intrarea in patrimoniu al bunurilor.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Dupa cum cunoastem, marfuri in custodie nu reprezinta marfuri iesite din patrimniul societatii, ci bunuri transmise temporara sau supuse prelucrarii la un tert. Evidenta bunurilor aflate in custodie este tot in obligatia dvs., insa si tertul (proprietarul depozitului) va conduce evidenta bunurilor folosind conturi extrabilantiere.
Totusi, analiza trebuie detaliata, studiind daca este intr-adevar necesar sa efectuati intocmirea NIR -ului. Astfel, avem in vedere prevederile din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar – contabile, ce stabilesc:
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE (Cod 14-3-1A)
1. a) Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcare in gestiune;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
b) Se foloseste ca document de receptie obligatoriu numai in cazul:
- bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
- marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare.
c) in alte cazuri decat cele mentionate la lit. b), receptia si incarcarea in gestiune, dupã caz, si inregistrarea in contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
Dupa cum observam ca dvs. efectuati imediat un export, precizarea din actul normativ mai sus amintit nu conduce la obligatia intocmirii NIR-ului. Astfel, noi consideram ca justificarea exportului se face conform OMFP 3419/2009, pentru care consideram obligatoriu urmatoarele documente minimale:
- declaratie vamala de export din care sa rezulte ca bunurile au parasit teritoriul national, cantitatea si felul bunurilor exportate;
- factura de livrare a marfurilor din care sa rezulte cumparatorul;
- documentul de transport al bunurilor   din care sa rezulte ca transportul este facut de dvs. sau de un tert in numele dvs. conform art. 143 alin. (1) din Codul fiscal.
Ca si incheiere, legea nu precizeaza un circuit al documentele si nici nu ar trebui sa precizeze asa ceva, avand in vedere ca fiecare entitate este distincta de alte entitati, iar astfel dvs. veti organiza un circuit al documentelor care sa raspunda nevoilor proprii ale societatii.

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:15 pm

Marfa ridicata la poarta fabricii. Aviz de insotire

leave a comment »

Silviu Stoica, valabil la 28-Feb-2011

Tags: aviz de insotirecodul fiscal

Intrebare: Furnizorul imi ofera marfa la poarta fabricii. Din varii motive furnizorul nu-mi emite aviz de insotire a marfii si nici factura la momentul ridicarii marfii. Ce document poate insotii marfa mea de la poarta fabricii furnizorului? Pot emite eu un aviz de insotire marfa? Nu vreau sa am probleme pe durata transportului, tanand cont ca sunt 600 km de parcurs.

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

Nu, nu puteti emite aviz de insotire a marfii pe timpul transportului in nume propriu, intrucat trebuie sa faceti dovada ca, anterior, marfa a intrat in proprietatea ori in posesia dvs. in mod legal, pe baza unui document care sa poata avea calitatea de document justificativ (de regula, factura sau aviz de insotire a marfii). Altminteri, neputand face dovada ca sunteti in mod legal posesorul marfii, aceasta va poate fi confiscata cu prilejul controalelor ce se pot face fie pe timpul transportului, fie chiar la locul de depozitare.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Daca situatia descrisa este frecventa si este determinata de elemente obiective, art. 155 alin. 8 lit. b din Codul fiscal prevede posibilitatea cumparatorului de a emite facturi in numele si in contul furnizorului, dar cu respectarea stricta a conditiilor precizate la pct. 72 alin. 8 din Normele metodologice de aplicare, printre care:
- cele doua parti au incheiat un acord prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare;
- exista o procedura scrisa de acceptare a facturii;
- cumparatorul este stabilit in Comunitate si este inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
- ambele parti (furnizorul si cumparatorul) trebuie sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent aplicarea acestei proceduri de facturare, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a o initia, si sa anexeze la notificare acordul si procedura de acceptare;
- factura trebuie sa contina elementele prevazute la art. 155 alin. 5 dim Codul fiscal si se emite de catre cumparator in numele si in contul furnizorului si se trimite acestuia, spre a fi inregistrata intr-un jurnal special de vanzari.

 


 

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:14 pm

Inregistrari contabile marfa furata si incasare asigurare

leave a comment »

Mihaela Benta, valabil la 07-Mar-2011

Tags: inregistrari contabileTVA

Intrebare: O societate care are marfa si imobilul asigurate, in urma unui furt, costata o lipsa de marfa de 1028 lei, grilajul usii distrus, iar factura de reparatii este de 600 lei (cu TVA). Este corect la descarcarea marfii furate din gestiune: 607=371, 378=371, 4428=371? Dar la incasarea banilor de la asigurari 5121=7588? Stiu ca nu trebuie sa evidentiez 4427 la marfa furata, dar nu mi se pare corect sa deduc 4426 de la cumpararea marfii si de la inregistrarea facturii de reparatii si sa nu colectez TVA. Mentionez ca firma de asigurari a platit doar 328 lei si abia dupa 4 luni.

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

In opinia noastra, consideram corecta scaderea din evidenta contabila a marfurilor prin articolele contabile precizate de dvs., respectiv 607 = 371, 378 = 371 si 4428 = 371.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Referitor la incasarea banilor de la asigurari consideram corect articolul contabil 5121 = 7588.
Din punctul de vedere al colectarii TVA la scaderea din gestiune, aceasta practica nu se impune deoarece nu este o activitate in sfera TVA, avand in vedere prevederile de la art. 128 alin. (8) din Codul fiscal. In plus, normele metodologice pentru acest articol exemplifica exact cu operatia de furt, precizand ca document justificativ dovada constatarii furtului de catre organele de politie, dovada acceptata la despagubire de societatea de asigurare.
Facem precizarea ca actul normativ nu conditioneaza colectarea TVA de nivelul despagubirii incasate.
Din punctul de vedere al deducerii TVA la data achizitiei bunurilor furate, prevederea de la art. 145 alin. (3) din Codul fiscal stabileste exact dreptul de deducere al TVA, chiar daca bunurile au fost furate, daca scopul initial al achizitiei bunurilor a fost efectuarea unei operatiuni taxabile.
Prin urmare, daca scopul initial al cumpararii bunurilor a fost o revanzare cu TVA, o livrare intracomunitara sau un export, nu se impune ajustarea TVA de la achizitie.
Din punctul de vedere al reparatiei usii, consideram cheltuiala deductibila deoarece intelegem ca este efectuata in scopul protejarii patrimoniului si implicit realizarii de venituri. Daca bunurile din interiorul incintei se vor comercializa cu TVA, consideram ca puteti deduce si TVA de la achizitia usii, avand scopul realizarii unei operatiuni supuse TVA.

 


 

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:14 pm

Inregistrari contabile vanzare geamuri termopan. Descarcarea gestiunii

leave a comment »

Adrian Benta, valabil la 08-Mar-2011

Tags: TVAOMFP 3055/2009pret de achizitie

Intrebare: Societate noastra se ocupa exclusiv cu comercializarea marfurilor de tip tamplarie pvc cu geam termopan. Activitatea noastra se desfasoara astfel: ne deplasam la sediile potentialilor clienti pentru efectuarea masuratorilor, apoi la sediul nostru, folosind programe specifice de proiectare ferestre, puse la dispozitie de furnizori, intocmim oferta de pret pentru clientul nostru ce contine desene cu toate detaliile tehnice ale montajului. Daca clientul accepta oferta de pret se lanseaza comanda la fabrica de tamplarie termopan care pentru noi este un furnizor. Cand comanda este finalizata furnizorul ne factureaza, urmand ca noi, dupa aplicarea adaosului comercial sa facturam clientilor nostri. Atunci cand se realizeaza comanda catre furnizorul nostru sunt incluse numeroase detalii privind tamplaria termopan precum: culoare, dimensiuni, tipuri de manere, modalitati de inchidere-deschidere, etc. toate aceste detalii fiind preluate de furnizorul nostru si atribuindulise un numar de comanda. La momentul facturarii furnizorul nostru nu include in factura toate aceste detalii ci scrie simplu: Tamplarie pvc cu geam termopan conform comenzii nr. , la cantitate trece 1, apoi urmeaza pretul fara TVA, valoarea, TVA si bineinteles totalul facturii. Datorita complexitatii diferite a comenzilor rezulta diferente de pret majore intre aceste intrari intitulate generic: Tamplarie pvc cu geam termopan. Receptia si inregistrarea facturilor in contabilitatea noastra au loc la pretul de achizitie, evidenta facandu-se cantitativ-valoric, folosind aceeasi denumire ca si cea inscrisa in factura cu exceptia numarului de comanda. Toate aceste facturi le inregistram dupa formula contabila:
% (371; 4426) = 401
La momentul facturarii catre clientul nostru utilizam formula contabila:
4111 = % (707; 4427) – unde 707 este valoarea fara tva la care facturam ce contine adaosul comercial.
Precum si realizarea descarcarii gestiunii prin formula:
607=371 – cu valoarea la pret de achizitie a marfurilor respective, diferenta intre 707 si 607 constituind de fapt profitul nostru din comercializarea marfurilor, valoare evidentiata in contul 121.
Problema este generata de faptul ca noi putem avea uneori in cursul lunii (intre momentul primirii facturilor de la furnizor si momentul facturarii catre clientii nostrii) mai multe pozitii Tamplarie pvc cu geam termopan singura diferenta intre aceste pozitii fiind pretul de achizitie. Daca descarcarea de gestiune s-ar face dupa metoda FIFO ar putea genera anomalii grave in soldul contului 371 intrucat uneori marfurile stau pe stoc o vreme pana sa fie facturate clientilor. Astfel unui client cu o comanda uriasa, iar putea reveni o descarcare de gestiune de tamplarie pvc cu geam termopan de foarte mica valoare sau invers. Pentru ca una este situatia cand ai un client care pune geamuri termopan la un bloc si alta cand o persoana fizica isi pune un geam termopan la o camera. Din acest motiv si din dorinta de a avea un sold pe contul 371 care sa corespunda realitatii utilizam ca metoda de descarcare a gestiunii potrivit unei identificari specifice. Aceasta metoda consta in identificarea propriu zisa a unei intrari de Tamplarie folosind ca reper pretul de achizitie si descarcarea ei chiar daca acea intrare nu este cea care ar fi la rand in vederea descarcarii conform metotdei FIFO. Asta pentru in opinia noastra desi aparent avem doar aceeasi tamplarie in gestiune noi stim ca unele sunt diferite de altele, si pur si simplu nu le putem amesteca desi in privinta achizitiei cam facem asta si tare ma tem ca ne complicam existenta singuri. Mai mult administratorul nu face aceasta identificare specifica dupa fiecare factura de livrare, ci o singura data pe luna, ofera la contabilitate un tabel exel, semnat si stampilat care se vrea a fi un fel de bon de consum, in care figureaza toate acele pozitii de tamplarie care trebuie scazute din gestiune. Astfel se face un bon de consum global ce cuprinde iesirile de marfuri din gestiune corespunzatoare tuturor facturilor catre clientii nostrii. Metoda ne permite sa avem in permanenta, la inchiderea lunii, un sold corect al contului 371, administratorul fiind persoana cea mai in masura sa cunoasca detalii precum la clientul x facturam cu valoarea y pentru ca pe noi ne-a costat marfa valoarea z. Eu, ca si contabil nu as avea cum sa cunosc aceste detalii, iar daca as descarca simplu dupa metoda FIFO s-ar putea ajunge ca la inchiderea unui trimestru se face un profit artificial cauzat de o descarcare de mica valoare aferente unei lucrari de mare valoare, ori asta ar contraveni grav realitatii. De asemenea am avea probleme si cu ocazia inventarierii anuale care ar scoate in evidenta diferente majore intre ce spune programul de contabilitate ca avem in stoc si ce am gasi efectiv in depozit desi ca numar de bucati cu ghilimelele de rigoare ar corespunde. Totusi intre raspunsurile citite pe portal am inteles ca aceasta metoda utilizata de noi se numeste identificare specifica si nu figureaza printre metodele reglementate legal si anume FIFO, LIFO, etc.

Intrebari:
1) Exista vreo eroare la monografia contabila aferenta achizitiei, respectiv livrarii de bunuri?
2) Este legala metoda utilizata pentru descarcarea din gestiune a marfurilor? Daca nu ce solutii alernative exista pentru intrarea in legalitate? Trebuie retinut ca administratorul are deja o reticenta in a complica lucrurile mai mult decat sunt acum asa incat orice propunere din partea mea care ar implicaun efort mai mare decat cel curent ar trebui sa fie bine ancorata in legislatia in materie.
3) Este acceptata, in cazul unui control, metoda de descarcare a gestiunii la nivel de luna si nu pentru fiecare factura de iesire in parte cate un bon de consum care sa cuprinda iesirile de marfuri pentru livrarea respectiva?
4) Avand in vedere ca programul ar permite crearea unor articole contabile de tip marfuri la pret de achizitie care sa contina in denumirea lor numarul de comanda ar fi acceptabil din punct de vedere legal la momentul achizitiei sa inregistrez tamplaria conform comenzii x, iar la vanzare acelasi element fiind vandut cu un pret mai mare programul ar face automat atat inregistrarea venitului cat si descarcarea din gestiune aferenta lui? In aceasta situatie nu s-ar mai putea spune ca eu ca si contabil sau administratorul alegem intre mai multe pozitii de tamplarie, care sunt identice ca denumire (deci aparent aceeasi marfa), acea pozitie care are pretul corespunzator ci pur si simplu vom mentiona in factura de vanzare tamplarie pvc cu geam termopan comanda nr X, adica exact asa cum ne apare in factura de intrare. Astfel pentru o anumita comanda la furnizor diferentiata prin numar de alte comenzi voi avea o anumita factura catre client identificata prin acelasi numar care ar figura la denumirea bunurilor, iar diferitele comenzi din soldul 371 vor fi evidentiate ca si niste marfuri total diferite nu doar ca pret de achizitie ci si ca denumire. Astfel nu s-ar mai putea pune problema ca noi facem o identificare specifica ci pur si simplu descarcam din gestiune singura pozitie care exista in stoc pentru numarul de comanda mentionat in factura de vanzare. Desigur daca ar exista mai multe am aplica metotda FIFO, dar cum nu va exista niciodata o sa avem mereu o factura de intrare pentru marfa cu numarul x care intra si factura de vanzare in care se factureaza marfa cu numarul x, astfel niciodata nu vom avea 2 bucati din marfa cu numarul x pentru a se pune problema ca mai facem identificare specifica intre ele.
5) Avand in vedere activitatea noastra concreta, detaliata in randurile de mai sus, suntem in legalitate avand in vedere ca obiectul principal de activitate este: Comert cu rid.mat.lemnos si mat.de constructii si echipam.sanitare cod 4673? Ar fi in regula daca nu e tocmai CAEN-ul potriva insa am avea intre obiectele secundare unui mai potrivit si care ar fi acesta pentru a-l verifica?

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

1) Exista vreo eroare la monografia contabila aferenta achizitiei, respectiv livrarii de bunuri?
In opinia noastra monografia privind achizitia geamurilor termopane este corecta ,avand in vedere ca nu utilizati un pret prestabilit la vanzare si astfel nu sunt utilizate conturile de adaos comercial si TVA neexifibil.
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
2) Este legala metoda utilizata pentru descarcarea din gestiune a marfurilor? Daca nu ce solutii alernative exista pentru intrarea in legalitate?  Trebuie retinut ca administratorul are deja o reticenta in a complica lucrurile mai mult decat sunt acum asa incat orice propunere din partea mea care ar implicaun efort mai mare decat cel curent ar trebui sa fie bine ancorata in legislatia in materie.
Noi consideram ca metoda identificarii specifice nu este o metoda de scadere din gestiune ci este o metaoda de determinare a costului de productie, utilizata cand sunt produse bunuri nefungibile (nu se pot substitui intre ele) adica se cunosc cu exectitate toate reperele si costul acelor repere, avand in vedere prevederile de la pct. 159 din OMFP 3055/2009, privind contabilitatea.
De exemplu: Pentru a realiza o fereastra se utilizeaza:
a) geam termopan de grosimea 4mm, suprafata un mp, valoare 100 lei
b) rama termopan 2ml, in valoare de 200 lei
c) suruburi 5 cm, in valoare de 100 lei.
Pentru acesta fereastra costul este de 400 lei.
Presupunem ca un client doreste un geam termopan de grosime de 8 mm, ce are costul de 200 lei, pastrand celelalte componente, in acest caz costul de productie este de 500 lei.
Astfel prin identificarea specifica a elementelor de cost la realizarea productie in curs de executie cunoastem doua valori diferite, aplicabile cu exactitate fiecarui reper.
Sa prespunem ca realizam cate 20 de unitati din fiecare fereastra, un tip cu geam de grosime de 4 mm si alt tip de fereastra cu geam de grosime de 8 mm.
La scaderea din gestiune vom utiliza aceleasi metoade deja cunoscute:
- FIFO
- LIFO
- COSTUL MEDIU PONDERAT
3) Este acceptata, in cazul unui control, metoda de descarcare a gestiunii la nivel de luna si nu pentru fiecare factura de iesire in parte cate un bon de consum care sa cuprinda iesirile de marfuri pentru livrarea respectiva?
Nu incercam sa ne subrogam opiniei autoritatii fiscale, insa noi consideram pertinent ca scaderea din gestiune sa se efectueze sincron cu vanzarea bunului, nu lunar si nu trimestrial. Desigur ca prelucrarea in evidenta contabila se poate face lunar, insa documentele de scadere din gestiune trebui sa se emita la data livrarii bunurilor.
4) Avand in vedere ca programul ar permite crearea unor articole contabile de tip marfuri la pret de achizitie care sa contina in denumirea lor numarul de comanda ar fi acceptabil din punct de vedere legal la momentul achizitiei sa inregistrez tamplaria conform comenzii x, iar la vanzare acelasi element fiind vandut cu un pret mai mare programul ar face automat atat inregistrarea venitului cat si descarcarea din gestiune aferenta lui? In aceasta situatie nu s-ar mai putea spune ca eu ca si contabil sau administratorul alegem intre mai multe pozitii de tamplarie, care sunt identice ca denumire (deci aparent aceeasi marfa), acea pozitie care are pretul corespunzator ci pur si simplu vom mentiona in factura de vanzare tamplarie pvc cu geam termopan comanda nr X, adica exact asa cum ne apare in factura de intrare. Astfel pentru o anumita comanda la furnizor diferentiata prin numar de alte comenzi voi avea o anumita factura catre client identificata prin acelasi numar care ar figura la denumirea bunurilor, iar diferitele comenzi din soldul 371 vor fi evidentiate ca si niste marfuri total diferite nu doar ca pret de achizitie ci si ca denumire. Astfel nu s-ar mai putea pune problema ca noi facem o identificare specifica ci pur si simplu descarcam din gestiune singura pozitie care exista in stoc pentru numarul de comanda mentionat in factura de vanzare. Desigur daca ar exista mai multe am aplica metotda FIFO, dar cum nu va exista niciodata o sa avem mereu o factura de intrare pentru marfa cu numarul x care intra si factura de vanzare in care se factureaza marfa cu numarul x, astfel niciodata nu vom avea 2 bucati din marfa cu numarul x pentru a se pune problema ca mai facem identificare specifica intre ele.
Noi consideram ca dvs aveti obligatia sa cunoasteti exact bunurile materiale ce le primiti in gestiune, iar la vanzare se efectueaza scaderea individuala din gestiune. Daca softul de contabilitate va permite aceste operatii economice noi consideram ca sunt suficiente.
Chiar daca nu consideram usoara evidenta contabila a societatii dvs, chiar trebuie la un moment dat ca cineva sa cunoasca exact ce bunuri au intrat in patrimoniu, ce bunuri au iesit din patrimoniu, cat este costul de achizitie si cat este venitul realizat.
Nu consideram deloc agreabila substituirea intre produse, doar pentru ca se conduce dificil acesta contabilitate. Desigur ca daca va avantajeaza sunt cateva softuri ce identifica bunurile prin cod de bare. Ex. La intrarea in patrimoniu se scaneaza codul de bare iar la vanzare se scaneaza codul de bare si se identifica cu exactitate costul.
5) Avand in vedere activitatea noastra concreta, detaliata in randurile de mai sus, suntem in legalitate avand in vedere ca obiectul principal de activitate este: Comert cu rid.mat.lemnos si mat.de constructii si echipam.sanitare cod 4673? Ar fi in regula daca nu e tocmai CAEN-ul potriva insa am avea intre obiectele secundare unui mai potrivit si care ar fi acesta pentru a-l verifica?
Din punctul de vedere al obiectului de activitate, dvs stiti cu exactitate obiectul de activitate al societatii, insa consideram util sa aveti ca obiect principal de activitate codul CAEN 4332 Lucrari de tamplarie si dulgherie, oricum se necesita in mod obligatoriu sa il aveti macar ca obiect secundar de activitate.

 

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:11 pm

Receptie marfa. Curs valutar

leave a comment »

Irina Coma, valabil la 06-Mar-2011

Tags: curs valutarOMEF 3055/2009

Intrebare: La ce curs de schimb valutar se inregistreaza marfa receptionata pe baza a mai multor avize de insotire a marfii care vor fi inchise ulterior cu o singura factura, factura care poate fi cu data uterioara si de 3 saptamani? Ex ..timp de 3 saptamani (1-21 ) primesc marfa in fiecare zi pe baza de avize insotire marfa si toate aceste avize vor fi inchise ulterior cu o factura datata pe 22 a lunii? Precizez ca sunt achizitii intracomunitare de marfa.

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

In ceea ce priveste receptia marfurilor sunt aplicabile prevederile art. 155 din OMEF 3055/2009 privind reglementarile contabile, care precizeaza:
„155. – (1) inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor. 

Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
(2) in general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor;
- bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului;
- bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc;
- bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii.
Cursul valutar folosit la receptia marfii depinde de conditia de livrare Incoterms.
Astfel:
Daca aveti conditie de livrare ExWorks:
Produsul si riscurile se transfera cumparatorului, incusiv plata transportului si costul asigurarii de la poarta fabricii vanzatorului. In acest caz cursul valutar folosit pentru receptia bunurilor este cel din data expedierii acestora de la vanzator, intrucat transferul riscurilor si beneficiilor se efectueaza in acel moment.
Daca aveti conditie de livrare DDP
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului, la locul convenit din tara importatoare. Vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii in acest loc inclusiv a taxelor vamale, a altor taxe si speze oficiale care se platesc la import, precum si a costurilor si riscurilor de indeplinire a formalitatilor vamale. In acest caz cursul valutar folosit pentru receptia bunurilor este cel din data primirii efective a marfurilor, intrucat transferul riscurilor si beneficiilor se efectueaza in acel moment.
Asadar, trebuie analizat, in functie de contractul incheiat de achizitie a bunurilor, momentul cand se efectueaza transferul riscurilor si beneficiilor a marfurilor de la vanzator la cumparator.
Din punct de vedere al TVA, in cazul dvs.acesta se inregistreaza si se declara la cursul valutar din data emiterii facturii, aplicabile fiind prevederile art 135 alin (3) din Codul fiscal.
„Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
(1) in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia.
(2) in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.”

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:07 pm

Scoatere din gestiune a clientilor in faliment

leave a comment »

Mihaela Benta, valabil la 21-Mar-2011

Tags: OMFP 1826/2003falimentinregistrari contabile

Intrebare: Societatea are clienti neincasati. Avand in vedere ca asupra acestor clienti s-a deschis procedura de faliment, s-au constituit provizioane de 100% asupra creantelor respective. In momentul de fata procedura de faliment a fost inchisa iar societatile respective au fost radiate conform datelor oferite de Registrul Comertului. In contabilitatea noastra clientii respectivi se afla tot in contul 411. Care este modalitatea si procedura efectiva de scoatere a acestor clienti din contabilitatea de gestiune si de asemenea, monografia contabila de scoatere a acesor clienti din ct.411, avand in vedere ca ei sunt radiati?

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.

Raspuns:

In opinia noastra scaderea din contabilitatea financiara se realizeaza prin articolul contabil:
664 ”Pirderi din creante” = 4111 “ Clienti” cu suma creantei pierdute. 

Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! …clic aici
Aceasta cheltuiala este deductibila la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal
In acelasi timp nici provizionul nu mai are obiect, astfel incat consideram ca acesta se va relua la venituri prin inregistrarea
1518  “ Alte provizioane”  (sau alt cont unde au fost inregistrate) =  7812 ”Venituri din provizioane”.
In functie de modul cum a fost constituita cheltuiala (deductibila/nedeductibila) si venitul din provizioane este impozabil/neimpozabil. Astfel daca cheltuiala a fost deductibila, atunci venitul din provizion este impozabil. In cazul in care cheltuiala cu provizionul a fost nedeductibia atunci venitul este neimpozabil conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.
Din punctul de vedere al contabilitatii de gestiune, nu ne putem pronunta avand in vedere ca acesta sectiune, contabilitatea de gestiune, este condusa de fiecare societate comerciala in mod individual in functie de particularitatile proprii, iar prevederile cu caracter general stabilite de OMFP 1826/2003, privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, nu dispun asupra clientilor in faliment.
Astfel, probabil din softul de contabilitate, in momentul in care se va efectua inregistrarea cu cheltuiala cu creanta se va putea anula si pozitia de cont de client.
Chiar daca nu s-a solicitat prin intrebare consideram necesar sa va precizam ca aveti dreptul sa ajustati TVA de pe facturile neincasate pentru clientii declarati in faliment, in senusul reducerii bazei de impozitare conform art. 138 lit. d) din Codul fiscal.v

Written by rentropstraton

March 22, 2011 at 8:06 pm

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.